Dacă ai simțit vreodată că ești înțepenit dimineața când te dai jos din pat, că mușchii tăi nu mai cooperează după o zi lungă la birou sau că flexibilitatea ta a scăzut fără un motiv clar, există șanse mari ca fascia să fie implicată. Și probabil nu ai auzit prea mult despre ea, pentru că, până nu demult, nici lumea medicală nu îi acorda prea multă atenție.
Hai să schimbăm asta!
1. Ce este fascia și ce face în corpul tău
Fascia e un țesut conjunctiv fibros care învelește literalmente totul din corpul tău: mușchi, oase, organe, nervi, vase de sânge. Imaginează-ți o rețea tridimensională continuă care ține totul la locul lui și permite structurilor să alunece unele față de altele fără frecare.
Mult timp, oamenii de știință au crezut că fascia e un țesut pasiv, un fel de ambalaj inert. Studiile din ultimii 15-20 de ani au arătat că fascia participă activ la transmiterea forțelor în corp, la coordonarea mișcărilor și la propriocepție, adică la simțul pe care corpul tău îl are despre propria poziție în spațiu.
Conține și receptori de durere, ceea ce explică de ce problemele fasciale pot cauza disconfort difuz, greu de localizat.
2. Ce se întâmplă când fascia nu e sănătoasă
Fascia sănătoasă e flexibilă, hidratată și permite mișcarea fluidă. Când lucrurile nu merg bine, se înțepenește, pierde elasticitate și poate forma aderențe, zone în care țesuturile se lipesc între ele și restricționează mișcarea.
Principalele cauze sunt, surprinzător, foarte comune: sedentarismul, stresul, mișcările repetitive și recuperarea insuficientă după efort. Dacă stai mult la birou, fascia ta se adaptează la acea poziție și începe să se scurteze. Dacă faci mereu aceleași mișcări la antrenament fără să variezi, unele zone se supraîncarcă.
Semnele că fascia ta are nevoie de atenție includ rigiditate dimineața, senzația că mușchii „trag”, dureri difuze fără o cauză clară și scăderea mobilității articulare. Uneori durerile de spate care par să vină din nicăieri sunt de fapt o problemă fascială la nivelul coapselor sau gambelor.
3. Cum ai grijă de ea
Vestea bună e că fascia răspunde bine la câteva lucruri simple pe care le poți integra ușor.
Mișcarea variată e primul lucru. Fascia are nevoie să fie solicitată din direcții diferite, nu doar în planuri repetitive. De aceea clasele de grup care combină mobilitate, forță și stretching sunt mai complete decât un antrenament care repetă mereu aceleași mișcări.
Stretching-ul lent și susținut ajută fascia să își recapete elasticitatea. Spre deosebire de mușchi, care răspund rapid la întindere, fascia are nevoie de presiune susținută, cel puțin 90 de secunde per zonă, pentru a ceda și a se relaxa.
Foam roller-ul e o metodă populară de „myofascial release”, adică de eliberare a tensiunii acumulate în fascie prin presiune aplicată direct pe țesut. S-a dovedit că folosirea lui regulată reduce durerea musculară după antrenamente, îmbunătățește flexibilitatea și accelerează recuperarea, datorită căldurii generată.
Hidratarea contează mai mult decât ai crede. Fascia conține până la 25% din apa din corpul tău, iar deshidratarea o face mai rigidă și mai predispusă la durere.
Ca o concluzie, fascia nu e un subiect foarte popular, dar e unul dintre motivele pentru care doi oameni cu același nivel de antrenament pot simți efectele sale complet diferit. Nu mai rămâne decât să o pui la treabă!
Te așteptăm la mișcare, în oricare dintre cele 74 de centre Stay Fit Gym din România, pentru a ne atinge obiectivele. Împreună facem din fitness un stil de viață!
